VEZI GALERIA FOTO
Când încă nu locuiam în Capitală, mă fascina un joc pe care credeam că eu l-am inventat și pe care l-am numit turist în București. Mulți ani după ce m-am mutat aici, încă îl mai practic și descopăr în fiecare weekend că mai am încă locuri de văzut în București, ceea ce nu face decât să mă bucure. Așa că m-am gândit să le împărtășesc pe cele care mi-au plăcut în mod deosebit, fie că e vorba despre muzee de artă, fie despre case memoriale unde îmi place să îmi vâr nasul în colecțiile personale de artă (sau altceva, dar în general de artă) ale diverselor personaje ilustre care au locuit în oraș. Iată, deci, care sunt cele zece locuri în care m-aș întoarce oricând (în unele dintre ele chiar mă întorc cu ocazia fiecărei expoziții temporare despre care îmi mai ajunge un zvon la urechi).
Casa memorială Claudia Millian și Ion Minulescu
Pe strada Gheorghe Marinescu la numărul 19, într-un superb bloc modernist din Cotroceni, nu departe de intrarea în Grădina Botanică, a locuit familia Minulescu începând din 1934. Aici sunt scrisori, manuscrise, fotografii inedite, și o colecție absolut superbă de artă – Claudia Millian era ea însăși artistă, și ca urmare avea acces (și relații de prietenie) la o mulțime de artiști români. Apartamentul însuși este o mostră de bun gust și farmec, fără să fie opulent sau pretențios, însă lucrările semnate de Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Cecilia Cuțescu Storck, Maxy, Milița Petrașcu sau Oscar Han îl fac extrem de prețios. Dacă ai prins avânt ca turist în București, după ce ai ascultat și poveștile pe care le are de spus custodele locului, o doamnă extrem de simpatică, poți merge și în apartamentul de alături, unde a locuit fiica lui Liviu Rebreanu, care a păstrat o mulțime de obiecte de-ale tatălui ei.
Muzeul Național de Artă al României
Pentru că la MNAR vizitatorii se înghesuie mai ales de Noaptea Muzeelor și mai puțin în rest, trebuie să te sfătuiesc să profiți de un tur liniștit – practic, în orice altă zi în care muzeul este deschis. Expozițiile permanente sunt interesante în sine, deși colecția muzeului nu se poate compara cu altele, ale altor muzee naționale. Dar aici vezi artefacte românești vechi, în Galeria de Artă Veche Românească, te familiarizezi cu artiști precum Grigorescu, Luchian sau Brâncuși și poți, în Galeria de Artă Europeană, să te bucuri de câteva lucrări semnate de maeștri. Preferatele mele de aici sunt semnate de El Greco (și sunt și amplasate astfel încât să te impresioneze, păstrând proporțiile și fără să te imaginezi la Luvru) și Breughel, dar ai de văzut și lucrări de Domenico Veneziano, Tintoretto, Lucas Cranach cel Bătrân, Rubens, Rembrandt, Monet sau Rodin.
Casa memorială Ligia și Pompiliu Macovei
În spatele Patriarhiei, pe strada 11 iunie, ai să găsești superba casă în care au locuit Ligia și Pompiliu Macovei – el arhitect și diplomat, ea – artistă. Cele câteva camere care se pot vizita din casa care ar necesita cât mai curând o renovare substanțială ascund, în cartierul liniștit, o mulțime de lucrări semnate de Theodor Pallady (custodele mi-a explicat că nudul pe care l-au achiziționat cei doi chiar după nuntă, folosind în acest scop întreaga dotă a Ligiei, i-a fost foarte prețios pictorului, căci o înfățișa pe marea iubire a acestuia, Yvonne), Gheorghe Petrașcu, Ghiață, Andreescu, Steriadi, Iser, Marcel Iancu, Maxy și câteva piese superbe de Ion Țuculescu. În plus, tot aici sunt și multe lucrări ale Ligiei, dar și biblioteca de artă a celor doi soți, și tot soiul de obiecte pe care le-au achiziționat în călătorii. Și ai ocazia să fii turist în București – doar că într-un București care mai există doar în aceste case uitate, în care timpul parcă a stat în loc.
Muzeul Național de Artă Contemporană
Chit că nu este tocmai la îndemână de ajuns acolo, MNAC-ul este unul dintre locurile din București care îți oferă întotdeauna experiențe interesante, dată fiind diversitatea expozițiilor pe care le găzduiește și a mediilor în care se exprimă artiștii expuși. Dincolo de evenimentele organizate de instituție (concerte pe terasă, ateliere, piese de teatru etc.), acum e musai să vezi expoziția masivă care aduce în fața publicului, pentru prima dată în cei 18 ani de existență a muzeului, colecția adunată chiar de muzeu. Istoria artei contemporane din România (dintre 1947 și 2007) se înșiră în cel mai mare spațiu al muzeului, de la etajul 1, cu lucrări mai bune sau mai puțin bune, dar care puse laolaltă vorbesc despre cum s-a format arta românească așa cum o știm azi în contextul economic, social și politic pe care a trebuit să-l străbată.
Muzeul Theodor Pallady
Ascuns în superba casă Melik – una dintre cele mai vechi și mai frumoase case din vechiul București – de pe strada Spătarului (chiar lângă Calea Moșilor), Muzeul Theodor Pallady este un punct de neratat de pe traseul tău de turist în București. Aici găsești colecția soților Serafina și Gheorghe Răut, care au adunat multe pânze, desene și gravuri semnate de Pallady și care au donat statului și propria colecție de picturi de sorginte franceză, engleză, spaniolă, alături de sculpturi, textile, mobilier, ceramică și tot soiul de alte obiecte. Intrând în această casă ești proiectat în cu totul altă lume, iar după ce o vizitezi ia-ți un răgaz în cerdacul de la etaj (unde uneori au loc ateliere cu copii) să te bucuri de lumina spectaculoasă și de grădina care înconjoară casa.
Muzeul de Artă Recentă
Cele mai citite articole
Clădirea din Primăverii are o istorie controversată – aici a locuit pentru o vreme Ana Pauker –, așa cum controversat e și statutul muzeului, despre care a vorbit intens, la deschidere, comunitatea artistică din București (de fapt, e o colecție privată). Dar nu ai cum să ratezi, ca turist în București, întâlnirea cu o colecție de peste 550 de lucrări realizate de artiști români în toate mediile, de la pictură la sculptură, instalație, fotografie, obiect, colaj, artă conceptuală și video. Felul în care s-a putut face artă în România în comunism e redat aici prin intermediul lucrărilor semnate de Țuculescu, Andrei Cădere, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ștefan Bertalan, Diet Sayler, iar perioada de după Revoluție e ilustrată de lucrări de Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Vlad Nancă și mulți mulți alții.
Casa memorială Anton Pann
Acesta nu este neapărat un loc dedicat artelor plastice – dar este un loc aparte, pe care te sfătuiesc să nu îl ratezi dacă te afli în căutare de mici comori bucureștene. Este prima și singura casă în care Anton Pann a locuit fără chirie, acum transformată într-un minuscul muzeu la standarde occidentale, interactiv și interesant. Găsești aici ilustrații ale cărților lui Pann semnate de artiști români celebri, instalații interactive, 23 de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, o arhivă de sunete, partituri și piese vocale și instrumentale, și mai ales găsești memoria unei lumi din care s-a păstrat prea puțin și pe care nu ar strica să o cunoști mai bine.
Muzeul Colecțiilor de Artă
Probabil că destinația mea preferată pentru momentele când îmi asum rolul de turist în București, Muzeul Colecțiilor de Artă nu e doar unul ce adăpostește câteva lucrări extrem de prețioase, ci este impresionant și prin dimensiuni – gândește-te că aici ai de vizitat colecția Corneliu Baba, colecția Elena și Anastase Simu, colecția Garabet Avachian, colecția Iosif Iser și cea a lui Marcu Beza – Hortensia și Vasile G. Beza. Și, în plus, nu sunt foarte multe locuri unde te poți odihni când simți că e timpul să iei o pauză. Ceea ce nu înseamnă decât că te vei întoarce aici, pentru că, crede-mă, îți vei dori să te întorci. Cele 30 de colecții includ pictură, sculptură, grafică, artă decorativă de la noi sau de aiurea, adică lucrări de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă… dar și lucrări semnate de femei, foarte multe, în comparație cu alte instituții de felul acesta din București.
Muzeul Krikor Zambaccian
Strada Zambaccian din București este celebră pentru motivele greșite, dar dacă ajungi aici e musai să faci o vizită la Conu Zambacu, colecționarul și criticul de artă care a strâns una dintre cele mai frumoase colecții din România, și și-a construit casa special ca să o expună cum se cuvine. Nu doar că îți vei dori să te muți direct aici, dar vei și avea prilejul să vezi picturi, sculpturi, lucrări de grafică și mobilier, iar printre numele extrem de sonore aflate în colecție le vei descoperi pe cele ale unor Cezanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo. Dar nu sunt de ignorat, nici pe departe, lucrările de Aman, Grigorescu, Andreescu, Ștefan Luchian, Tonitza (preferatele mele sunt aici), Pallady sau Petrașcu, și nici sculpturile de Brâncuși, Milița Petrașcu, Oscar Han sau Cornel Medrea.
Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
Pasiunea mea pentru munca de pionierat a Ceciliei Cuțescu-Storck (prima femeie profesoară la o universitate de artă de stat din Europa, în 1916, și co-fondatoarea, alături de Nina Arbore și Olga Greceanu, a Asociației femeilor pictore și sculptore, care a facilitat accesul femeilor în zona artelor din România) m-a adus în peregrinările mele de turist în București la casa în care aceasta a locuit împreună cu soțul său, pe strada Vasile Alecsandri. Aici, dincolo de casa splendidă, cu o grădină spectaculoasă (e de mers vara, căci grădina nu se vizitează iarna și casa însăși e înghețată dincolo de limita suportabilului), se află o mulțime de lucrări de sculptură, pictură, desene, pasteluri, acuarele, ce redau preocupările și viețile unei familii de artiști care a lăsat o amprentă puternică asupra artei românești.
Citește și:
Euphoria pune într-o nouă lumină angoasele vechi ale adolescenței
Foto: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, Alex Gâlmeanu pentru Colecția Renault/MNAC, Muzeul Bucureștiului
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
