Vrajitoarele au murit. Trăiască vrajitoarele!

La Marșul Femeilor ce a avut loc la o zi după instalarea oficială a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, o protestatară ținea în mână o pancartă pe care scria „Suntem nepoatele vrăjitoarelor pe care nu ați reușit să le ardeți“. Simplu și percutant, mesajul nu este doar un manifest al solidarității feminine, ci și un arc peste timp care vorbește despre inegalitățile de gen. Tot atunci, la începutul lui 2017, mii de vrăjitoare din întreaga lume și-au unit forțele pentru a-i „lega“ pe cei din Administrația Trump și a-i împiedica să facă rău. Nu era nevoie să faci parte dintr-un sabat pentru a face această vrajă – ingredientele (printre ele, o poză cu Trump, capătul unei lumânări portocalii și o carte de tarot), modul de preparare și ritualul sunt de găsit pe Facebook, la liber pentru oricine. Înaintea alegerilor parlamentare de la noi, Mihaela Mincă, una dintre cele mai cunoscute vrăjitoare românce, apărea într-un reportaj Euronews, unde vorbea despre un ritual amplu îndreptat împotriva politicienilor corupți.

Femei cu nasul cârn, călare pe mătură, bătrâne sau nu, și care își exprimă sexualitatea pe deplin. Clișeul vrăjitoarei, așa cum e ea reprezentată în artă, de la picturi rupestre la filme și seriale recente, nu are prea mare legătură cu zecile de mii de femei ucise în Evul Mediu. Pentru că ciuma bubonică, războaiele și dezastrele naturale aveau nevoie de un vinovat, teoriile conspirației au luat-o razna. Vinovate pentru toate aceste nenorociri au fost găsite vrăjitoarele, care „îl invocau pe Diavol cu magia lor neagră“. În principiu, nici nu trebuia să practici vreun ritual pentru a fi judecată. Dacă erai o femeie independentă, celibatară, văduvă și nu mai puteai da naștere, erai o țintă sigură. Dar nu numai: în 1671, o femeie dintr-un sat din nordul Franței a fost decapitată pentru că a denunțat patru soldați beți care au încercat să o violeze și, astfel, a afectat demnitatea soțului. Iar celebra Ioana d’Arc a fost arsă pe rug pentru că nu a vrut să renunțe la hainele bărbătești pe care le purta, așa cum aflăm din stenograma procesului. Femeile deveniseră inamicele creștinătății și ale patriarhatului. Secolele XV-XVI au reprezentat un apogeu pentru vânătoarea de vrăjitoare. După proces, cei bănuiți de vrăjitorie erau torturați și, ulterior, condamnați la moarte prin spânzurare, înecare sau ardere.

Au existat și bărbați care au fost judecați, dar principalele victime erau femeile: doar în regiunea Languedoc din Franța au fost arestate peste șase sute de femei, iar așezări întregi au ajuns astfel să fie depopulate de femei. Malleus Maleficarum, o lucrare scrisă de un cleric catolic, este un adevărat manual în care ni se explică cum vrăjitoarele sunt niște creaturi satanice care îi corup pe bunii creștini și trebuie torturate. După ce erau dezbrăcate, acestora li se rădea părul de pe corp și erau arse cu fierul încins pe sâni și pe zona genitală. În condițiile astea, e cel puțin indecent faptul că, de fiecare dată când este atacat de detractorii săi, Trump se plânge de această „vânătoare de vrăjitoare“ împotriva lui. Pe Factba.se, un site care centralizează fiecare declarație a președintelui american, formula „WITCH HUNT“ (da, de cele mai multe ori, scrisă cu Caps Lock) apare în 250 de tweet-uri ale acestuia.

Imaginea vrăjitoarei a fost recuperată de mișcarea feministă în 1968, și a devenit asumat politică atunci când a luat naștere la New York Women’s International Terrorist Conspiracy from Hell (W.I.T.C.H.). Grupul de vrăjitoare autoproclamate s-a adunat de Halloween pentru a-i blestema pe bancherii de pe Wall Street, îmbrăcate cu mantii negre, pălării cu vârful ascuțit și purtând mături. W.I.T.C.H. a deschis apoi filiale în toată America, luptând pentru emanciparea femeilor. Manifestul lor zicea așa: „Vrăjitoarele au fost dintotdeauna femei care au îndrăznit să fie groovy, curajoase, agresive, inteligente, nonconformiste, exploratoare, curioase, independente, eliberate sexual, revoluționare“. Da, nu zice nimic despre a face sex cu Satana, a omorî copii și a fura penisuri, așa cum erau ele acuzate în Evul Mediu.

Top 25 cele mai bune cărți de dezvoltare personală

Mihai Eminescu

Cele mai des întâlnite figuri de stil cu definiții și exemple

Pădurea Letea - descoperă cea mai veche rezervație naturală

Paste carbonara - cum poți obține rețeta perfectă?

Vrăjitoria și o anume zonă de ezoterism sunt foarte fashionable acum – nu e deloc greu să găsești cărți de tarot, îți poți cumpăra online tot soiul de vrăji și amulete, ca să nu mai vorbim de faptul că însăși Lana del Rey a făcut ritualul împotriva lui Trump și și-a îndemnat follower-ii să facă același lucru. Companiile de beauty au scos pe piață „kit-uri de vrăjitorie“ și produse de înfrumusețare care vin la pachet cu cristale, și însăși casa Dior a lansat în 2018 o colecție inspirată de cărțile de tarot. Iar în ultimele decade, numărul celor care au aderat în Statele Unite la Wicca, o religie neo-păgână supranumită „religia vrăjitoarelor“, a crescut semnificativ, mai ales în rândul milenialilor care nu se mai regăsesc în creștinism.

În România, magia a fost interzisă în timpul regimului comunist, iar cei care o practicau riscau închisoarea. După 1989, vrăjitoarele au putut să-și practice meseria, însă li s-a interzis să apară la televizor după adoptarea în 2011 a unei legi care interzicea difuzarea practicilor oculte. Mihaela Mincă, cea care a pornit ritualul împotriva politicienilor corupți, povestește că noile tehnologii îi permit să își ajute clienții și de la distanță, via Skype. Majoritatea vrăjitoarelor sunt de etnie romă, ceea ce a dus la crearea unor stereotipuri rasiste. Nu mulți ar recunoaște-o, dar imaginea vrăjitoarei (imaginea unei femei puternice, până la urmă) provoacă și acum frică – tot în 2011, deputatul Adrian Popoviciu a încercat să dea o lege prin care veniturile obținute prin practicarea vrăjitoriei să fie impozitate, dar după ce parlamentarii au fost amenințați cu blesteme, au dat înapoi. Deși poporul român este unul declarat religios, frica de blesteme, deochi sau duhuri rele este foarte prezentă.

Mulți dintre cei care nu se (mai) regăsesc în religiile tradiționale au ajuns să recurgă la ritualuri „păgâne” și nu e de mirare că imaginea vrăjitoarei a ajuns să capete o asemenea popularitate în ultima vreme: Biserica rămâne în continuare o instituție profund patriarhală și neracordată la vremurile în care trăim (să ne amintim de recentul Referendum pentru Familie sau de încercările de a interzice avortul în Polonia). Vrăjitoria este totodată, și un simbol al puterii feminine: după secole de abuz, e mai important ca niciodată se se reafirme libertatea femeilor de a fi ele însele și de a face propriile alegeri.