„Leave a little sparkle wherever you go” spune un citat anonim, dar celebru, pe Pinterest&co. De fapt, zicala e atât de populară încât am luat-o ad litteram. De câteva sezoane bune, glitter-ul e în tendințe. „Se poartă sclipici pe buze, pe pleoape, pe unghii, în păr”, ca să mă citez, în mod generic, din majoritatea articolelor de tendințe din ultimii cinci ani. Dar oare din ce sunt făcute particulele sclipitoare cu care ne augmentăm viața? Din magie, culoare și praf de stele? Nu. Sunt confecționate din microparticule de plastic ce poluează iremediabil apa. Odată spălat glitter-ul, de care știm că se scapă greu…
De fapt, hai să-l numim altfel: microplasticul, care măsoară mai puțin de 5 mm, contaminează apa, deoarece e prea fin ca să poată fi filtrat. Iar, de unul singur, se va degrada pe parcursul a aproximativ 500 de ani. În concluzie, există șansa ca strănepoata ta de peste zece generații să bea apă cu particule de glitter purtate de tine (sau de mine) într-o seară specială. Însă până atunci, particulele vor ajunge în Ocean, unde vor fi consumate de plancton, pești, crustacee și alte vietăți marine. Sau vor zbura libere, colectate în interiorul unei păsări care va muri de foame cu stomacul plin de plastic. Grandios destin are acest glitter, dar nu e singur. Aceeași soartă o vor avea și microsferele care sunt adăugate în pasta de dinți sau în exfoliantele pentru față. Și e doar un exemplu.
De fapt, nimeni nu vrea să se gândească la mediu atunci când își face toaleta de dimineață, machiajul de ocazie sau ritualul nocturn de îngrijire a pielii. Chiar și persoanele care se declară ecologiste pot lua decizii de cumpărare cu consecințe necunoscute asupra echilibrului deja fragil al mediului. Trăim într-o epocă în care încălzirea globală s-a tranformat în „încingere globală”, iar schimbarea climatică a devenit „criza climatică”, după cum a declarat prof. Richard Betts, cercetător la UK Met Office, instituția britanică ce se ocupă cu predicțiile și investigarea fenomenelor climatice, pentru The Guardian. Asta în timp ce criza mondială a apei este după colț: se preconizează că, în aproximativ 25 de ani, Londra va rămâne fără apă. Aceeași soartă o vor avea și alte orașe precum São Paulo, Moscova, Istanbul, Beijing.
Glitter-ul este doar un exemplu despre cum afectăm mediul fără să ne dăm seama, dar este și un simbol al vanității. Însă amploarea problemei ecologice în raport cu industria frumuseții este mult mai amplă. Majoritatea cosmeticelor și a produselor de îngrijire vin împachetate în ambalaje de plastic și conțin chimicale toxice. Și chiar dacă am folosi de mâine exclusiv produse cosmetice naturale și sustenabile, nu am salva planeta. Nici nu are nevoie să fie salvată – Terra a fost înghețată de două ori, a colizionat cu o altă planetă, cu comete cataclismice, au avut loc schimbări de atmosferă, continentul unic s-a crăpat în șapte, a clocotit în lavă… cu toate astea, încă există. Dacă am deveni de mâine toți ecologiști nu am face decât să încercăm să ne salvăm ecosistemul. Adică pe noi și toate lucurile de care avem nevoie pentru a trăi, de la apă, strat de ozon, albine și până la viața marină.
Reglementările industriei de beauty
Reglementările cu privire la produsele de înfrumusețare variază de la o țară la alta. Cu toate astea, regulile responsabile de chimicalele utilizate în industria cosmetică sunt destul de relaxate. Într-adevăr, din cele 10.500 de substanțe active folosite în bunuri de larg consum, precum șampoanele, doar 11% prezintă un impact cu potențial cancerigen, Uniunea Europeană fiind cea mai riguroasă în interzicerea lor (spre deosebire de SUA și Asia). Totuși, SUA și Canada au fost printre primele țări care au sesizat pericolul pe care îl prezintă contaminarea apei cu microparticule de plastic și au interzis anul trecut produsele care le conțin. Iar Marea Britanie se pregătește să interzică producția lor de anul viitor. În Europa, Cosmetics Europe, o organizație ce reprezintă companiile de cosmetice, a recomandat ca microparticulele de plastic să nu se mai regăsească în produsele de beauty.
Glitter: Producție, transport și ambalare
Îmi dau seama că, dacă ar fi să-mi calculez amprenta de carbon, probabil aș calcula plasticul, dar aș omite emisiile eliminate în timpul producției și transportului cosmeticelor pe care le folosesc în mod uzual. În timp ce aceste emisii (despre care știm că poluează semnificativ atmosfera) sunt extrem de greu de cuantificat, pentru că, odată cu globalizarea, poate nici nu visez de unde provin ingredientele folosite în cosmetice sau cum sunt produse și împachetate ele. Cu ambalajele este puțin mai simplu. Văd plasticul pe care îl arunc la gunoi și, deși este un fapt, îmi e greu să-mi imaginez că fiecare periuță de dinți și fiecare sticlă de șampon pe care am folosit-o vreodată încă există pe Pământ. Și există.
În prezent, nu există o standardizare pe principii sustenabile a industriei ambalajelor. Drept urmare, un procent foarte generos din deșeurile de plastic (de care, în curând, nu vom mai avea loc pe lume) survin de pe urma produselor de beauty și ne e destul de greu să găsim rute ocolitoare. Totuși, putem să alegem brand-uri etice, care folosesc ambalaje biodegradabile sau reciclabile (hârtie, carton, bambus, aluminiu, sticlă).
Exploatarea animalelor și distrugerea ecosistemelor
Din păcate, animalele încă trebuie să sufere pentru frumusețea noastră. Multe brand-uri testează pe animale ca-n 1980. Și chiar și unele companii cruelty free o fac, paradoxal, special pentru segmentul de piață din China, unde testarea pe animale e obligatorie(!). Ideal ar fi, înainte să te îndrăgostești de un ruj, să cercetezi temeinic politica companiei în legătură cu testarea pe animale (care în peste 90% dintre cazuri s-a dovedit oricum ineficientă). Și dacă nu te-am convins, caută pe YouTube imagini din laboratoarele unde se realizează aceste teste – te vei lecui pe viață.
În acest context dramatic, te-ai gândi că rețetele de beauty home made sunt cea mai bună soluție pentru mediu. Dar ce ai face dacă ai ști că, de exemplu, pentru cultivarea uleiului de palmier sau de cocos sunt despădurite arii întregi și se distrug ecosistemele unor specii de animale oricum în prag de extincție, precum urangutanii?
Sunt și alte metode, mai puțin mediatizate, prin care mediul e afectat de industria de beauty. De exemplu, atunci când un parfum conține ingrediente naturale, precum patchouli, trebuie să știi că sute de flori au fost tăiate pentru câteva miligrame de extract. Floarea va crește la loc peste un an, însă atunci când se sacrifică un arbore de santal, va dura cel puțin cinci ani ca acesta să fie înlocuit, astfel amprenta de carbon se îngroașă. Mai nou, multe companii de parfumerie folosesc biotehnologia pentru a obține extractele, astfel ecosistemul e mai puțin influențat de producția parfumurilor.
Un alt mod prin care secăm pământul de resurse este consumul în exces. Femei din toate colțurile lumii își doresc ulei de argan, presat la rece, din Maroc. Dar oare câți pomi de argan trebuie să existe pentru a acoperi nevoile tuturor? Același lucru e valabil și pentru parfumurile franțuzești – fascinația pentru esențele fine concepute de parfumieri celebri cu extracte din Grasse e infinită, pe când suprafața sudului Franței e bine delimitată. De aceea, mulți producători francezi folosesc materie primă din Bulgaria, Turcia, Damasc. Însă și acele teritorii sunt la fel de finite.
Substanțe suspecte
Cosmeticele conțin multe substanțe ce pot dăuna mediului: P-fenilendiamina, derivată din gudron de cărbune, otrăvește planctonul și alte vietăți marine mici. Dezinfectantele pentru mâini și deodorantele conțin adesea triclosan, o substanță chimică care, în cantități mai mari, ar putea distruge ecosisteme întregi. Dioxanul din șamponul și spuma de baie e ucigător de albine (iar fără ele și fără polenizare, viața pe Pământ ar mai fi posibilă pentru maximum doi ani). Aceste substanțe alcătuiesc doar câteva dintre ingredientele folosite la scară largă în produsele de îngrijire. Însă mulți compuși chimici nu sunt suficient de studiați cât să li se cunoască potențialul de otrăvire a mediului, deci consecințele reale ale produselor de beauty și de igienă nu pot fi estimate.
Între ignoranță și egoism
Recunosc, multe dintre mecanismele dezastruoase ale consumului de beauty le-am realizat recent, am plutit în ignoranță peste 30 de ani, folosind sute de periuțe de dinți. Dar, din fericire, mișcarea ecologistă este în continuă creștere, iar noi devenim din ce în ce mai educați și mai conștienți, de aceea putem să luăm decizii informate și să alegem prin votul de cumpărare să sprijinim companiile care realizează cosmetice și produse de îngrijire în mod etic. Pentru că încă este legal să consumăm plastic fără limite, să ne punem nevoile hedoniste pe primul plan, să cumpărăm fără frână. Deci e la latitudinea noastră să realizăm care este anatomia unei particule de glitter. Și să alegem varianta biodegradabilă.
Citește și:
Cum de îmbătrânim diferit acum, față de secolul trecut
Foto: Imaxtree
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Sursa: https://www.elle.ro/beauty/anatomia-particulei-de-glitter-669833/
