Filosoful Mihai Șora împlinește astăzi 102 ani

Cunoscutul filosof și eseist român Mihai Șora împlinește astăzi 102, el continuând chiar și la această vârstă să se implice activ în viața publică, postând mereu mesaje pe contul său de Facebook. Acesta este membru de onoare al Academiei Române și membru fondator al Alianţei Civice, al Grupului de Dialog Social şi al Societăţii Române de Fenomenologie. El este și fondatorul colecţiei de cărţi „Biblioteca pentru toţi”.

Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie 1916 în Ianova, Comitatul Timiș, Austro-Ungaria. Acesta a studiat filosofia la Universitatea din București (1934–1938), unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade.

El a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco), însă a părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

După încheierea războiului se întoarce în Paris și lucrează ca cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique până în 1948. În 1947 el debutează la Gallimard cu „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique”, carte foarte apreciată pentru care i-a fost oferită cetățenia franceză. Mihai Șora a refuzat-o însă și în 1948 s-a întors în România pentru a-și vedea părinții.

Autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, iar soția și cei doi copii au fost nevoiți să îl urmeze.

După Revoluția din decembrie 1989, acesta a făcut parte din primul guvern democratic provizoriu condus de Petre Roman, fiind numit ministru al Învățământului, însă și-a dat demisia în semn de protest față de mineriadele din 13-15 iunie 1990. Mihai Șora a refuzat ulterior să fie reconfirmat în funcție după alegerile din mai.

Filosoful este un critic dur al actualului guvern. Mihai Șora a criticat modificările aduse legilor justiției și a manifestat alături de mii de oameni în Piața Victoriei în timpul protestelor din 2017-2018. În februarie 2017 el a publicat un mesaj prin care își arăta poziția față de cunoscuta OUG 13/2017,cea care a declanșat protestele:

Poezii pentru privăvară - versuri frumoase cu care să întâmpini plăcut primăvara

Înființare SRL: Acte necesare și pași de urmat

Stațiunea Rânca - unde se află și ce poți face aici? Idei de concediu

10 moduri de a folosi ulei de arbore de ceai. Ce beneficii oferă arborele de ceai?

Zodii de aer - compatibilitate și caracteristici

„Nu în 1990 ne întoarcem, ci în 1947. Ceea ce au făcut guvernanţii în această noapte pot face oricând, în orice moment, cu orice lege, nu doar în Justiţie. Dacă acum pui lacăt pe independenţa Justiţiei, mâine poţi interzice circulaţia persoanelor, poţi suprima internetul, presa liberă; poţi închide graniţele, poţi trimite oamenii în lagăre, la munca silnică ori îi poţi, pur şi simplu, extermina. Iar toate acestea în numele votului democaratic care te-a adus la Putere, în numele «democraţiei», al poporului… În numele «democraţiei populare». Mecanismul de atac la statul de drept este predictibil şi îşi dovedeşte, iată, ciclicitatea implacabilă. A fost noaptea minţii guvernanţilor. Este prea mult şi prea periculos pentru a-i lăsa să-şi facă în continuare de cap!”.

Acesta a protestat și în Timișoara, publicând și atunci un mesaj important la adresa poporului: „Câtă vreme vom izbuti să rămânem verticali, această țară nu ne va fugi cu totul de sub picioare, cuvintele libertate, cinste, adevăr nu ne vor scăpa printre degete”.

De-a lungul vieții Mihai Șora a primit numeroase premii și distincții. În 1978 el a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Sarea pământului”, în 1998 a primit același premiu pentru „Firul ierbii”. În 2011 a primit decorația regală „Nihil Sine Deo’, iar în 2016 a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României’ în grad de Cavaler de președintele Klaus Iohannis.

Anul acesta Mihai Șora a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului București și Premiul Cetățeanului European.

Printre operele sale filosofice şi eseistice se numără „Sarea pământului’, „A fi, a face, a avea’, „Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat’, „Clipa şi timpul’ şi „Câteva crochiuri şi evocări’.