Sexul viitorului

Când vorbim despre sex, putem spune că viitorul sună bine, însă habar nu avem dacă se va și simți așa.

Dacă ești la fel de pasionată de sci-fi cum sunt eu, probabil ți-ai imaginat că până în 2018 lucrurile pe planeta albastră se vor schimba dramatic. Că vom călători în vehicule personale zburătoare, că ne vom face vacanțele pe Lună, că o masă ar putea fi înlocuită de o singură pastilă, sau că sexul ar fi virtual, ca-n Total Recall, fără „schimb de fluide“. Dar aproape toate lucrurile au rămas de domeniul științifico-fantasticului. Mai puțin sexul, cu care ne mișcăm mult mai repede spre viitor.

Pe de o parte, e un lucru pozitiv, feminismul a devenit mainstream, deci se pune în sfârșit problema orgasmului feminin. Inițiative precum wwww.omgyes.com oferă femeilor și partenerilor sfaturi aplicate, bazate pe cercetări științifice, cu scopul de a atinge climaxul sexual. Iar seriale ca Sex and the City au deschis de mult comunicarea între surate pe teme sexuale. Iar acum acest subiect a devenit o discuție banală.

Cum ne-a ajutat acest lucru? În primul rând, a demistificat problemele care pot interveni în pat. Pentru că sexul din realitate nu se compară nici cu cel din filmele hollywoodiene, în care el o ia pe sus, totul merge strună și se termină într-un happy end în doar 60 de secunde. Dar nu e nici ca acela din filmele pornografice, care creează așteptări nerealiste în legătură cu cât de repede ajunge instalatorul atunci când ai o problemă cu țevile. În realitate, pot exista incompatibilități, stiluri diferite de a aborda afecțiunea și plăcerea sexuală, disfuncții fizice sau blocaje mentale. Și nu îmi pot imagina cum era pe vremea când Google nu îți arăta 650.000 de răspunsuri pentru orice întrebare ai avea și miliarde de dovezi că, indiferent prin ce ai trece, au trecut și alții.

Avantajele sunt că femeile nu se mai blamează, de exemplu, pentru disfuncția erectilă a partenerului. Informația e putere. Iar pentru a înțelege cât de benefică e pornografia (între anumite limite) pentru o viață sexuală de calitate, ar trebui să vezi niște filme deochiate de la începuturile cinematografiei (la Muzeul Sexului din Praga), să înțelegi că „a face dragoste“ nu e chiar atât de instinctiv pe cât ne-am imagina. Doar reproducerea e instinctivă.

Însă, cum orice abuz creează un dezechilibru, generația noastră a transformat accesul la informație într-o dependență, într-o anomalie, dependența de pornografie afectându-ne relațiile și chiar sănătatea creierului. Pentru că, la fel ca mâncatul sau acceptarea socială, sexul e una dintre nevoile fundamentale ale unei ființe umane și e corelat cu părți primitive ale creierului, precum sistemul limbic, care controlează emoții puternice (ca furia). Iar când privim imagini cu încărcătură sexuală, dopamina invadează aceste regiuni ale creierului, oferind un val intens de plăcere.

Problema e că, după o expunere repetată, creierul se desensibilizează și are nevoie de o încărcătură din ce în ce mai mare pentru a primi aceleași senzații, conform unui studiu realizat de Universitatea din Boston, Massachusetts. Astfel se creează dependența. Mai mult, o cercetare publicată în jurnalul JAMA Psychiatry a arătat că bărbații care consumă pornografie în mod regulat au un volum al creierului micșorat față de cei care nu o fac – un alt rezultat al desensibilizării. Iar dacă adăugăm și faptul că experiențele imaginate sunt la fel de reale în amintiri precum cele trăite, realizăm că acest gen de divertisment nu e chiar inofensiv.

Culmea e că cel mai mare trend tehnologic actual este realitatea virtuală (RV), care în mod sigur va încorpora și industria pornografiei. Mă întreb cum va fi în momentul în care oricine ar putea să facă sex cu oricine prin RV. Câți oameni vor mai avea chef să aibă de-a face cu o ființă în carne și oase, cu defecte, probleme și mofturi. E inevitabilă invenția unor soft-uri care să simuleze mai mult decât sexul perfect… relația perfectă, ca aceea pe care o oferă personajul Joi din Blade Runner. Atunci probabil toată lumea va urma trend-ul japonez, de a-și pierde interesul pentru contactul fizic. O treime din populația niponă de 30 de ani intră în cea de-a treia decadă a vieții fără să fi avut vreo experiență sexuală, conform independent.co.uk, reducerea natalității a fost numită o „bombă demografică cu ceas“, iar un ghid japonez mi-a povestit cum, din disperare, companiile (la recomandarea Guvernului) ajung să organizeze teambuilding-uri regulate, formând grupe egale de bărbați și femei single, în speranța că participanții se vor cupla.

Alte țări ce au arătat o scădere în natalitate sunt SUA, China și Danemarca. Statistica mă duce cu gândul la o reclamă daneză, ridicolă la prima vedere, în care mamele cumpără vacanțe de socializare a persoanelor single pentru copiii lor adulți. Iar pornografia și aplicațiile de dating online sunt considerate cauzele.

Totuși realitatea virtuală nu e pentru toată lumea. Unii chiar simțim nevoia să atingem piele, să fim stimulați cu adevărat. Iar pentru asta există roboții sexuali! S-a evoluat de la dildouri, vagine din silicon și păpuși gonflabile la roboți sexy, cu inteligența unui… GPS. Anul trecut a fost trending lansarea robotului Harmony, bazat pe inteligența AI, dar cu fizic de păpușă Barbie pentru adulți. Când am văzut-o pe YouTube, cu părul ei roșcat, cu machiajul perfect și ochii ce clipesc languros, spunând cu o voce virginală: „Sexul e unul dintre cele mai fascinante lucruri de pe Pământ“, am realizat că eu nu arăt așa nici în cele mai bune zile și nu aș folosi acel timbru vocal decât în glumă. Iar cum Harmony e construită pentru a răspunde nevoilor și fanteziilor masculine… ce concluzie să trag?! Dacă ar fi o competiție între ea și o femeie, robotul ar câștiga detașat. Dar nu trebuie să ne îngrijorăm de astfel de comparații, cui îi pasă ce cred bărbații despre noi?! Pentru că ieri, chiar ieri, a fost anunțată pe toate publicațiile științifice lansarea unor roboți sexuali masculini cu penisuri bionice (tot pe inteligența AI).

Cu un preț sub 10.000 de dolari vom obține o păpușă care să arate exact cum ne dorim, cu penisuri detașabile, ochi personalizați și chiar urechi de elf, pentru că… de ce nu? Poate chiar acesta este răul la care se referea Stephen Hawking când ne avertiza că dezvoltarea inteligenței artificiale va duce la extincția speciei umane. Lăsând gluma, adevărul e că sunt puțin dezamăgită de direcția de cercetare în care se investește la ora actuală. Un scenariu ca într-un episod din ultimul sezon Black Mirror, în care se dezvoltă un algoritm ce ajută oamenii să descopere partenerul ideal (ce vine la pachet cu sexul perfect, nu?) ar fi mult mai optimist. Și până la urmă, cum va fi noul sex? Ce ne rezervă viitorul? Probabil, în rarele ocazii în care se va întâmpla, va fi exact ca vechiul sex. Cu riscuri și beneficii. Cu orgasme sau fără. Cu mari speranțe, dar fără garanții.