Este greu de crezut că cineva poate face față întregii oferte din cele trei săptămâni de festival, dar, în mod cert, nu trebuie ignorată. În funcție de preferințe, interese și, nu în ultimul rând, recomandări, ar trebui neapărat trăită experiența festivalului, chiar și numai pentru câteva concerte.
Dacă majoritatea recomandă orchestre celebre și personalități muzicale, pentru cei care vor să „trăiască” muzica din altă perspectivă, am făcut o selecție pe tema iubirii. Să „vedem” concertele ca pe niște frumoase filme de dragoste.
1. 31.08. „Ah, iubirea mea” (Ay Amor!). Chiar din prima zi, avem parte de un spectacol de muzică populară veche, sec. 16 și 17, din Spania și America de Sud, ce reînvie atmosfera și pasiunea cu care erau trăite acele vremuri. Un show plin de culoare și mișcare în care muzicieni și dansatori vor rezona pe scena Ateneului.
Ateneul Român, orele 22.30, La Cetra dOrfeo: „Ay Amor!”, Michael Keustermans conducere și aranjamente muzicale, Corul Național de Cameră „MADRIGAL – MARIN CONSTANTN”, dirijor Anna Ungureanu.
2. 03.09. „The Hidden Place” de Iain Bell, pe versurile Christei Palmer. Compozitorul a fost inspirat de poemele Christei, care descriu momentele intime împărtășite de doi iubiți pe parcursul celor patru anotimpuri. Nu numai pentru că este unul dintre cei mai apreciați compozitori contemporani (prezent la București la ediția precedentă a festivalului), dar pentru frumusețea muzicii și versurilor, cântate îngeresc de Diana Damrau, această lucrare trebuie ascultată live. „I love you, love you, love you!/And on these wings of joy; I’ll fly!” – Spring – Christa Palmer
Sala Palatului, orele 20.00, London Symphony Orchestra, dirijor Gianandrea Noseda, Diana Damrau, soprană.
3. 04.09. „Femeia fără umbră” de Richard Strauss. Încă de la prima știre despre programul festivalului, spuneam că acesta va fi plin de surprize, în sensul că va abunda de rarități pe care le poți asculta, dacă nu ești vreun împătimit, maxim odată în viață. Una dintre rarități este și această lucrare. Subiectul operei lui Strauss este inspirat de un basm a cărui temă este iubirea binecuvântată prin nașterea copiilor. Căsătorită cu împărat pământean, împărăteasa, transformată dintr-o gazelă după ce-a fost împușcată, este incapabilă să aibă un moștenitor, incapacitate simbolizată de lipsa umbrei. Ea este forțată să își caute o umbră pentru ca iubitul ei soț să nu fie transformat în piatră. Împreună cu asistenta, încearcă să convingă o soție de pământean să renunțe la propria umbră iar după ceva tensiuni create în familia donatoarei, totul se termină cu bine, ca într-o producție Marvel, care are la bază exact astfel de basme. Lucrarea are și elemente autobiografice, soția lui Barak, donatoarea, având drept model pe soprana Pauline de Ahna, soția compozitorului.
Sala Palatului, orele 20.00, Orchestra Simfonică și Corul Radiodifuziunii din Berlin, dirijor Vladimir Jurowski, Corul de Copii al Radiodifuziuniii Române.
4. 07.09. „Orfeu si Euridice” de C. W. Gluck. Inspirată de mitul lui Orfeo, opera este încă o lucrare dedicată iubirii necondiționate. Orfeu își plânge soția, „Chiamo il mio ben cosi”, ucisă de mușcătura unui șarpe veninos, alături de nimfe și păstori. Mistuit de iubire, Orfeu decide să o readucă la viață pe Euridice. Amor, personificarea iubirii, îi facilitează acest demers, dar condiționat. Odată readusă la viață, Orfeu nu poate să o privească iar dacă este întrebat de ce, nu poate să răspundă. Oare Orfeu va accepta?
Ateneul Român, orele 22.30, Orchestra The Age of Enlightnment, dirjor Laurence Cummings
Cele mai citite articole
5. 08.09. „Bolero” de M. Ravel. O lucrare instrumentală, pe care o știm cu toții foarte bine, poate cea mai erotică compoziție simfonică. Ea a fost creată la solicitarea dansatoare Ida Rubinstein și a cunoscut succesul instantaneu. Nu ne rămâne decât să fim în sală când acest „hit” al muzicii clasice va fi interpretat.
Ateneul Român, orele 16.30, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Viena, dirijor Horia Andreescu
6. 13.09. „Leonore” (Fidelitate conjugală) de L. v. Beethoven. Leonora, o femeie de condiție din Spania (Sevilia), se deghizează în bărbat, sub nume de cod Fidelio, pentru a pătrunde și a-și salva soțul, Florestan, din închisoarea unde este reținut pe motive politice. În această formă, opera n-a supraviețuit. Aproape zece ani mai târziu, mai scurtă, cu o nouă uvertură și cu un nou titlu, „Fidelio”, opera cunoaște un succes fulminant. Avem privilegiul să ascultăm opera în varianta iubită de Beethoven, pentru că îl caracterizau mai bine, muzica, libretul, etc Dramă, suspans, speranță și dreptate sunt pilonii care susțin construcția operei.
Ateneul Român, orele 22.30, Orchestra Barocă din Freiburg și corul ZÜRCHER SING-AKADEMIE, dirijor Rene Jacobs
7. 19.09. „Aci, Galatea and Polifemo” de G.F. Handel (operă într-un act) este o cantată (serenata) compusă de Handel pentru nunta Ducelui de Alvito cu Donna Beatrice. Acesta este motivul pentru care lucrarea are numai 3 personaje și doar un act, dar, zece ani mai târziu, devine operă în toată regula. Subiectul este inspirat din mitologia greacă. Acis este un cioban cu mamă nimfă, în timp ce Neride Galatea, iubita sa, este fiica lui Nereus și Doride. De Neride este îndrăgostit și ciclopul, Polifemo, care vrea să-l elimine pe Acis. Acest lucru chiar se întâmplă, Ciclopul îl ucide pe Acis. Îndurerată și disperată, Neride se roagă ca sângele iubitului să fie transformat în apă curgătoare care se varsă în mare, astfel încât să-l poată îmbrățișa pe vecie. Ruga ei se împlinește. Cantata se încheie cu un sublim trio „Chi ben ama ha per gli oggetti fido cor, pura costanza. Ché se mancano i diletti poi non manca la speranza” – Cel care iubește cu-adevărat nu-i lipsește inima credincioasă și fidelă. Căci dacă cei dragi lipsesc, speranța nu lipsește. Cantata a mai dat lumii două arii de o frumusețe rară, cântate de Acis: „Qui laugel da pianta in pianta” („Aici pasărea zboară din copac în copac”) și „Verso già lalma col sangue” („Sufletul pleacă odată cu sângele meu”).
Ateneul Român, orele 22.30, La Barocca dirijor Ruben Jais
8. 20.09. „Julius Cezar în Egipt” de G.F. Handel. Opera în 3 acte ne readuce în prezent una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din istorie, cea între Cezar și Cleopatra. Cleopatra, cea mai faimoasă regină a antichității, este înlăturată de pe tron de fratele ei, Ptolemeu. În acest timp, Iulius Cezar, învingător în lupta cu Pompei, devine arbitrul disputelor de la curte. Însă, este sedus repede de Cleopatra, pe care o încoronează ca regină legitimă a Egiptului. Cum e și normal, firele operatice merg, mai mult, în cotloanele sentimentale decât cele istorice. Opera a fost hărăzită eternității, încă, din sec 18, când a fost compusă. O succesiune de arii descriu stările celor doi îndrăgostiți, de la tandrețe la răzbunare, de la pasiune la durere și disperare. Este o lucrare romantică, dar în același timp eroică, cu răsturnări de situație, dar, deasupra acțiunii se ridică întotdeauna vocile care ne domină și ne amețesc simțurile.
Ateneul Român, orele 22.30, Les Talens Lyriques, dirijor Christophe Rousset
Text: Dana Cristescu
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Sursa: https://www.elle.ro/lifestyle/despre-iubire-la-festivalul-george-enescu-651531/
