Plictiseala este deja principala acuză după o lună (cine mai numără zilele?!) de izolare. Dacă îți poți desfășura activitatea de la domiciliu, și nu ești presată să stai în fața calculatorului 8 ore legate, descoperi că ritmul de lucru a devenit cel puțin haotic. Mai gătești ceva, mai faci un raport. Verifici copiii, dacă ai, dacă nu, te pierzi puțin la un serial pe care-l urmărești cu sufletul la gură. Mai un aspirator, iar lucrezi, poate mergi la cumpărături, iar lucrezi… și te trezești că s-a făcut 10 seara, iar anumite task-uri legate de serviciu nu au fost îndeplinite.
Ce se întâmplă cu motivația?
Oare motivația ta s-a pierdut o dată cu libertatea de a ieși în oraș sau de a face o banală plimbare în parc? Motivația are două elemente: mintea mea știe că sunt în stare să fac lucrul respectiv, plus ce câștig dacă-l fac. Raportat la plictiseală putem descoperi și aici valențe care de fapt sunt în strânsă legătură cu motivația. Te plictisești pentru că faci un lucru care din start nu are mare miză, importanță, pentru tine. Te plictisești când e o sarcină repetitivă, care eventual la început ți se părea interesantă, sau nu. Te plictisești pentru că sarcina respectivă are un grad de dificultate pe care momentan nu ești pregătită să-l gestionezi, nu ai starea necesară să accepți provocarea ori să o duci la bun sfârșit.
Transformă plictiseala în eficiență
Pentru asta e necesar întâi să-ți alegi cu grijă luptele și cadrul în care le desfășori. Adică să elimini orice ar putea reprezenta o distragere. Să închizi televizorul, să renunți la conversația telefonică pe care o ai cu prietena ta sau online cu grupul de prieteni. Până și știrile sau muzica de fundal pot să-ți polueze atenția. De asemenea, multitasking-ul este un mit. Creierul tău nu poate îndeplini la fel de bine mai multe sarcini simultan, așa că realizează pe rând ceea ce ți-ai propus. Iar în ceea ce privește task-urile, ele să aibă dificultate graduală. Începe cu ce e mai ușor.
Starea emoțională contează
Presiunea pe care o pui pe tine poate avea un puternic efect demotivant. Autocritica nu te face să funcționezi mai bine și să ai rezultate mai bune, ci dimpotrivă. La fel și comparația cu alte persoane. Fiecare om are ritmul său. Unii sunt extrem de eficienți sub stres, alții nu. Unii au nevoie de mai mult exercițiu, alții prind din prima. Cât ești de odihnită îți influențează semnificativ capacitatea de concentrare sau de memorare, dacă să zicem trebuie să înveți și să-ți dezvolți noi competențe.
Plictiseala și mesajele ei
Ceea ce îți spui tu despre ceea ce ai de făcut îți influențează categoric comportamentul. Îți spui că nu ești în stare? Că nu are relevanță activitatea respectivă? Ce mesaj îți transmite de fapt plictiseala? Poate ai nevoie de o pauză. Poate e necesar să mai slăbești ritmul. Ori să întreprinzi activități mai plăcute ori stimulative din punct de vedere mental.
Citește și:
4 greșeli pe care le faci încercând să-ți calmezi anxietatea și să te protejezi de coronavirus
Foto: PR
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
