Unde sunt vremurile când Vadim Tudor se înjura în dezbateri electorale cu contracandidații săi la televiziunea publică sau când informații de ultim moment (cc: domnul Vântu) schimbau soarta alegerilor? Duminica asta, pe 10 noiembrie, au loc alegerile prezidențiale, lucru care s-ar putea să vă fi scăpat din vedere, ținând cont că actuala campanie electorală a fost cvasi-inexistentă. Deloc surprinzător, candidați importanți au refuzat să dea interviuri sau să participe la dezbateri, dar asta nu înseamnă că nu am avut parte și niște de momente care să ne aducă aminte de epoca de aur a televiziunii neaoșe. Vă prezentăm mai jos opțiunile de vot pentru scrutinul de duminică:
Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal
Dacă nu-ți dai cu părerea despre nimic, nu prea ai cum să greșești, pare să fie crezul președintelui în funcție, care nu a binevoit să apară în vreo dezbatere electorală. După cinci ani în care nu s-a făcut neapărat remarcat, acesta încearcă să recupereze în ultima săptămână înainte de alegeri.
Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară
Theodor Paleologu a studiat la școli prestigioase și a fost chiar și lector sau profesor asistent. Când vine vorba de declarații politice, acesta a stârnit amuzament când a menționat revenirea României la monarhie sau reintroducerea stadiului militar.
Dan Barna – Alianța USR PLUS
Liderul USR a început o campanie prin țară și diaspora, dar carisma n-a fost niciodată punctul lui forte. Ca și în cazul celorlalți candidați, programul lui nu prea are foarte mare legătură cu prerogativele președintelui în România, dar e de admira că vrea să transforme USR-ul într-o forță politică care să nu mai poată fi neglijată.
Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România
Kelemen Hunor este o prezență constantă la alegerile prezidențiale, deci cam știm la ce să ne așteptăm din partea lui. Pare mai decent decât mulți dintre candidați, dar nu a fost niciodată un secret că își urmărește propriile interese și se va alia cu oricine îi va asigura prezența UDMR în Parlament, ceea ce se presupune că ar trebui să și facă un reprezentant al unei minorități.
Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat
În ultimele zile, fosta prim-ministră s-a aruncat în tot felul de declarații agresive la adresa contracandidaților săi și a anunțat deja că PSD va contesta votul din diaspora, semn că nu a învățat din trecut că nu e de bun augur să te pui cu diaspora. Din păcate, gafele pe care continuă să le facă cu regularitate sunt mai vizibile decât programul său electoral.
Cătălin Ivan – Partidul Alternativă pentru Demnitate Națională
Anul trecut, Cătălin Ivan a intrat în conflict cu conducerea partidului din care făcea parte (PSD), fiind demis. De atunci, a încercat fără succes să candideze la europarlamentare, iar acum vânează cea mai importantă funcție în stat. Programul lui se numește IVAN24 și sună cam așa: „24 de ore din 24, până în 2024, mă voi angaja într-o luptă permanentă, zi de zi, minut cu minut, pentru regenerarea României”
Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc
„Candidatul la alegerile prezidenţiale dat dispărut a fost găsit. Se ruga la Putna.” – așa sună titlul ultimei știri referitoare la candidatul Ninel Peia și probabil și cea mai relevantă informație despre programul lui electoral. Printre highlight-urile vieții sale politice se numără excluderea din PSD, după ce a declarat că zeci de copii din județul Argeș s-au îmbolnăvit pentru că au fost vaccinați. Acesta a mai declarat și că cine vrea să facă educație sexuală în școli ar trebui trimis la pușcărie.
Sebastian Popescu – Partidul Nouă Românie
Cele mai citite articole
Sebastian Popescu este cel mai tânăr candidat la prezidențiale (36 de ani) și singurul care nu a avut ce să menționeze în declarația de avere. În caz că nu ați auzit până acum de el este pentru că, după cum a declarat, nu are bani pentru campania electorală.
John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română
În 1985, John-Ion Banu a emigrat în SUA alături de familia sa și odată cu asta a venit și prenumele John. Ulterior a devenit om de afaceri, iar acum candidează la președinția României, chiar dacă nu are neapărat un plan pentru asta. Ce știe sigur e că vrea să păstreze granițele așa cum sunt.
Mircea Diaconu – Alianța Electorală Un Om – formată din ALDE și Pro România
Mircea Diaconu este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți actori români, iar rolurile sale din Mere roșii, Actorul și sălbaticii sau Filantropica sunt niște momente memorabile de cinema. Din păcate, a lăsat actoria pentru politică, după modelul președintelui vecinilor noștri ucraineni. Cât timp a fost ministru al culturii, s-a descoperit că în perioada în care a fost parlamentar era și managerul Teatrului Nottara, așa că Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil. În cei cinci ani în care a fost europarlamentar nu a avut vreo realizare demnă de menționat, dar în schimb s-a îmbogățit considerabil. Întors în țară, însă, a început să facă tot felul de declarații anti-UE și anti-proteste. Măcar a declarat că e împotriva tăierii pădurilor.
Bogdan Stanoevici – candidat independent
Absolvent al UNATC este și Bogdan Stanoevici, directorul Circului Metropolitan, care însă nu are vreo simpatie pentru colegul său de breaslă, pe care l-a numit „șomer” și pe care l-a acuzat că acesta se declară independent deși este susținut de două partide. Îl puteți vedea la TV, în serialele Sacrificul și Fructul Iubirii.
Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
Ramona Bruynseels și-a lansat candidatura într-un mare fel, eliberând porumbei albi în fața Biroului Electoral Central. A fost consiliera lui Gabriel Oprea, ceea ce e o anti-recomandare în sine, dar ce cu adevărat juicy e faptul că e o susținătoare a mișcării The Flat Earth Revolution, care susține că de fapt pământul e plat și o conspirație NASA, care, împreună cu guvernele lumii, dorește să ne convingă contrariul. A mai zis și că România și Rusia sunt partenere NATO, dar astea sunt detalii.
Viorel Cataramă – Dreapta Liberală
Viorel Cataramă este un personaj binecunoscut în lumea politică, dar și cea de business, fiind candidatul cu cea mai mare avere dintre cei înscriși. Recent, CNSAS a dezvăluit că acesta a fost și informator al Securității.
Alexandru Cumpănașu – candidat independent
Nimeni nu știa nimic de Alexandru Cumpănașu înainte de drama de la Caracal, de care acesta s-a folosit în cel mai sinistru mod pentru a-și crește popularitatea și a candida, iată, la președinția României. Totul e dubios în ceea ce îl privește, de la felul cum a strâns cele 200.000 de semnături necesare candidaturii la studiile pe care le-a declarat. Iar seria de video-uri penibile în care declară război tuturor e nimic în comparație cu apariția de la TVR, unde cu o mitralieră de jucărie a tras în niște baloane.
Citește și:
Politică la feminin – 5 politiciene de la noi vorbesc despre rolul și locul femeilor în viața politică românească
Foto: PR
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
